În timpul luptelor de gladiatori, la fel ca în întrecerile sportive de astăzi, se aplicau o serie de reguli şi exista un arbitru în arenă care veghea la respectarea lor. Numele acestui oficial vine de la băţul (rudis) pe care îl ţine şi cu care despărţea oponenţii dacă era cazul. Unele reguli ţineau de tipul specific de armament al fiecărui tip de gladiator, altele erau prevederi generale, de exemplu dacă un gladiator cădea accidental, lupta era întreruptă şi i se permitea să-şi recupereze poziţia şi armele înainte de a continua. În cazul întrecerilor cu missio, în care gladiatorul înfrânt putea cere îndurare, decizia nu îi aparţinea însă arbitrului ci organizatorului jocurilor, care de obicei dădea publicului dreptul de a decide.
Summa rudis
Acest articol a fost publicat în Stiati ca... și etichetat cu gladiatori. Salvează legătura permanentă.
