Secutor

Tipul de gladiator numit secutor (din latinescul sequere, a urmări) era printre cei înarmaţi greu, cu scut mare rectangular, de legionar (scutum), manica pe mâna cu gladius (înlocuit ulterior cu o sabie mai mare numită spatha), şi apărătoare de picior. A evoluat din tipul anterior numit Samnit, dar la începutul epocii imperiale (atestat în anul 50 e.n.) a devenit oponentul tipic al gladiatorilor de tip retiarius. Acest fapt a dus la o serie de perfecţionări ale echipamentului:  casca tipică rotundă, fără decoraţii în relief care s-ar fi putut prinde uşor în plasa retiariului, şi cu deschideri foarte mici pentru ochi, pentru a-l proteja de vârfurile tridentului mânuit de oponent. În ceea ce priveşte stilul de luptă, deşi era bine protejat, secutor avea vizibilitatea redusă datorită coifului, respira destul de greu în acesta, şi obosea repede, deci scopul său era de a-l învinge rapid pe retiarius, mult mai mobil, dar şi mai puţin apărat.