Vidul de morminte

Dacă pentru perioada secolelor V-III î.e.n în arealul dacic au fost descoperite ca. 3000 de morminte, între secolul II î.e.n şi secolul I e.n. nu au fost identificate decât în jur de 100. Acest fenomen a fost numit “vidul de morminte”, iar specialiştii bănuiesc că ar fi rezultatul unei reforme sacredotale bazate pe schimbarea atitudinii faţă de moarte. Cele 100 de morminte sunt toate de incineraţie, puţine dintre ele fiind de tip tumul, cu arme în inventar. Un astfel de tumul (mormânt cu movilă de pământ) a fost descoperit la Costeşti-Cetăţuie în afara zidurilor. Inventarul bogat şi caracterul contextului funerar ne spune că aparţinea unui nobil dac, probabil contemporan cu Burebista. În mormânt s-au descoperit: urna cu resturile calcinate, a fructieră, o pafta, un pumnal curb – sica-, un vârf de lance, fragmentele unui car, oase de animale, dar şi monede bătute de către oraşul Histria.