Casa romană

Planul de casă romană (domus) s-a dezvoltat în timp, în condiţiile climaterice ale Mediteranei. Planul clasic era organizat în jurul a două zone de interes, ambele deschise spre cer: atriumul (principala încăpere a casei, cu o deschidere în acoperiş şi un bazin de captare a apei în centru – impluvium) şi peristilul (o curte înconjurată de un portic cu coloane). Domus era orientată spre interior, aproape fără ferestre la stradă, iar fiecare încăpere avea o funcţionalitate distinctă. Acest tip de case, rezervate celor privilegiaţi, găzduiau câte o singură familie (mai multe generaţii, diverse rude, şi sclavii).

După trecerea prin vestibulum, intrarea principală era prin fauces, un coridor îngust care ducea în atrium, dar exista şi o intrare secundară (posticum), folosită de sclavi şi servitori, dar şi de stăpâni atunci când doreau să fie discreţi. Atriumul era centrul vieţii dosmetice şi încăperea cel mai bine mobilată – includea colţul cu zeii protectori ai casei (lararium), statui ale strămoşilor, şi arca, cufărul cu bani. Musafirii erau primiţi în tablinum, cameră aflată între atrium şi peristil, deseori separată de primul doar printr-o perdea. Sufrageria se numea triclinium, de la numele canapelelor pe care romanii se întindeau în timpul mesei. Existau de asemenea mai multe dormitoare (cubiculum) iar la stradă puteau exista tabernae, magazine în care sclavii sau liberţii familiei comercializau produsele rezultate din afacerile stăpânului.

Pentru mai multe detalii, vezi: Vroma, Roman Empire, şi un tur 3D

Acest articol a fost publicat în Stiati ca... și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>