Urmele de culoare de pe statuile romane şi reprezentări ale artiştilor pictând statui ne amintesc faptul că imaginea sobră a acestor obiecte este de fapt o iluzie.
Asemeni statuilor greceşti, şi cele romane erau viu colorate, având uneori ochi de sticlă colorată pentru un plus de realism, sau fiind acoperite cu aur pentru a le conferi o mai mare valoare. Clădirile şi monumentele erau de asemenea policrome, cercetări recente insistând asupra faptului că trebuie să 
depăşim imaginea renascentistă şi apoi cea romantică asupra lumii clasice, cu monumente de bronz sau marmură aparentă.
Pliniu cel Bătrân vorbeşte despre adevărate colecţii publice de artă, în care tablouri şi sculpturi aduse din Grecia sau realizate de către romani erau afişate în forum, în temple, porticuri, grădini sau chiar terme. El menţionează de asemenea festivităţi religioase în care statuile erau îmbrăcate şi purtate prin oraş. (Plinius, Naturalis Historia. Enciclopedia cunoştinţelor din antichitate, vol. VI, Mineralogie şi istoria artei, Ed. Polirom, 2005).
Şi Columna lui Traian era pictată multicolor, ultimele proiecte de restaurare oferind indicaţii preţioase privind posibilele culori ale hainelor şi armelor dacilor (vezi video). (surse imagini: 1, 2, 3)
